Studiul comun realizat de Serviciul de Monitorizare a Schimbărilor Climatice din cadrul programului C opernicus de observare a Pământului (C3S) al Uniunii Europene și al Organizației Meteorologice Mondiale (OMM) consideră că acest record reflectă eforturile Europei de a atinge obiectivul unui sistem energetic decarbonizat.

Realizarea unei tranziții energetice, prin mutarea sistemului energetic către surse regenerabile (cum ar fi soarele, vântul, ploaia, mareele și energia geotermală) în locul combustibililor fosili (petrol, gaze naturale, cărbune), face posibilă reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, unul dintre principalele scopuri ale Pactului verde european.

În ceea ce privește ceea ce se face pentru a aborda provocările climatice și a combate schimbările climatice, raportul indică, de asemenea, că numărul țărilor Uniunii Europene în care energia regenerabilă generează mai multă energie electrică decât combustibilii fosili s-a dublat aproape din 2019, crescând de la 12 la 20.

Autorii studiului consideră, de asemenea, că reprezintă o „dezvoltare încurajatoare” că 51% dintre orașele europene vor avea planuri speciale de adaptare la climă până în 2024, comparativ cu 26% în 2018.

Pentru a rezista mai bine valurilor de căldură, Parisul a decis să „planteze copaci și să revitalizeze parcurile pentru a crește răcirea și biodiversitatea”, în conformitate cu Milano (Italia), care a investit în măsuri de împădurire, sporirea adăposturilor climatice și promovarea infrastructurii verzi, inclusiv pentru combaterea poluării aerului.

„Implementarea sistemelor de avertizare timpurie, inițiative de rezistență la inundații conduse de comunitate și infrastructură rezistentă la inundații” au fost opțiunile urmate la Glasgow (Marea Britanie) pentru a face față inundațiilor majore, în timp ce capitala slovacă Bratislava a ales să creeze rezervoare de apă, precum și „grădini cu apă de ploaie și acoperișuri verzi”.

În 2024, cel mai cald an înregistrat vreodată, încălzirea globală a depășit pentru prima dată 1,5° C (grade Celsius) peste nivelurile preindustriale, o limită stabilită în Acordul de la Paris pentru combaterea schimbărilor climatice.

Potrivit raportului, în Europa fenomenele meteorologice extreme au cauzat pierderi estimate la 18,2 miliarde de euro în 2024. Furtunile, inundațiile și incendiile de vegetație au provocat cel puțin 335 de morți și au afectat aproximativ 455.000

de persoane.