Noua specie, „Marmoretta drescherae”, aparține genului „Marmoretta”, care „reprezintă ramura primitivă a arborelui evolutiv al șopârlelor moderne”, spune într-o declarație Facultatea de Știință și Tehnologie (FCT) din UNL, unde Alexandre Guillaume a efectuat studiul ca parte a doctoratului său.

Până în prezent, a fost menționată doar o specie aparținând genului „Marmoretta”, „Marmoretta oxoniensis”.

„'Marmoretta drescherae' nu este un strămoș direct al șopârlelor actuale, ci mai degrabă un reprezentant primitiv al unei descendențe care a dispărut la sfârșitul Jurasicului”, subliniază Alexandre Guillaume, citat în declarația FCT/UNL, adăugând că „descoperirea întărește ipoteza că, la sfârșitul Jurasicului, America de Nord, Europa și Africa de Nord-Vest împărtășeau faune similare, sugerând în același timp animale locale diferențe ecologice”.

Pentru acest studiu, realizat în colaborare cu cercetătorii de la Universitatea Spaniolă din Zaragoza, paleontologul Alexandre Guillaume a analizat 150 de fosile stocate la Muzeul Ge ologic din Lisabona, care au fost găsite în mina Guimarota din Leiria, „unul dintre cele mai bogate depozite de microfosile din Jurasicul Superior”.

Pe baza analizei fosilelor portugheze, în comparație cu fosilele găsite în Regatul Unit și Statele Unite, lucrarea condusă de Alexandre Guillaume a confirmat, de asemenea, prezența în fauna jurasică a Portugaliei a unei mici reptile semi-acvatice aparținând genului „Cteniogenys”, deși „fără a putea determina dacă este o specie diferită de cele descrise deja în alte regiuni”.

Alexandre Guillaume, care studiază micile herpetofaune (reptile și amfibieni) din Jurasicul Superior al Portugaliei, și restul echipei au analizat fragmente izolate de fălci, cranii, membre și vertebre.

Cercetarea, care a avut ca scop reevaluarea fosilelor descrise în anii 1970 și 1990 de paleontologii de la Universitatea Liberă din Berlin din Germania, a fost publicată în revista științifică cu acces deschis Acta Palaentologica Polonica.